Archive for the Category ◊ Treptele Scarii ◊
Article No.23, 1984-85
Article No. 36, 1984-85
Article No. 37, 1984-85
.
.
Articolul 1 Part. 1 – 1984
.
.
Ne-am intalnit (adunat) astazi pentru a stabili o asociatie a celor interesati sa urmeze calea metodei autorului “Scarii”-Sulam (Kabalistul Rabi Yehuda Ashlag), calea de ascensiune de la nivelul unui animal la nivelul de om. A se vedea Rashbi (Yevamot 61a), versetul “’Esti oaia Mea, Oaia Mea pe care o pastoresc . Esti om’. (Ezechiel 34:31). Tu esti numit “om”, si nu altii’”.
.
In scopul de a intelege ce este nivelul “om”, vom cita Kabalistii (Brochot 6b) cu privire la versetul din Eclesiastul 12:13, “Suma tuturor problemelor, atunci cand toate acestea sunt luate in consideratie: Teama pentru Creator si respectarea poruncilor Lui, este pentru fiecare om”. Talmudul intreaba,”Ce inseamna, “ca este intreg omul?” Rabi Elazar, spune: “Creatorul, spune: ‘toat lumea a fost creata numai pentru aceasta (adica pentru frica de Creator)’”. Daca este asa, ca lumea a fost creata pentru teama de Creator, trebuie sa intelegem ce este, prin urmare, aceasta teama de Creator.
.
Este cunoscut din toate cuvintele kabalistilor, ca scopul creatiei lumii a fost de a beneficia noi, creaturile. Creatorul a vrut sa dea placere creaturilor, astfel ca ei ar trebui sa se simta fericiti in lume. Cu toate acestea, Kabalistii spun: “Aceasta (teama) este intreg omul!”
Aceasta lume este creata din teama de Creator!?
.
Raspuns: In conformitate cu explicatia data in Matan Tora, devine clar faptul, ca motivul pentru care creatii nu primesc placerea si bunatate – care este scopul propus al creatiei – este din cauza puternicei disimilaritati de forma dintre Creator si om: Creatorul da si omul ia.
Acesta este principiul general, ca toate ramurile sa aiba o similitudine cu radacina din care au rasarit. “Atingerea” nu are loc cu Creatorul, radacina fiintei noastre (Creatorului, in mod evident, nu-I lipseste nimic si, prin urmare, nu are nevoie de a primi). Deci, atunci cand un om are nevoia de a primi sau de a lua, se simte inconfortabil. Omului ii este rusine sa manance rodul existentei bunavointei.
.
Pentru a depasi aceasta dificultate, Creatorul a creat lumea. In ebraica, cuvantul “Lume” (Olam), provine de la radacina lingvistica pentru “Ascuns” (He’elem). Inseamna ca, Bunatatea si Placerea sunt ascunse. Dar de ce?
.
Raspunsul este: de dragul fricii. Acest om ar trebui sa se teama sa faca uz de capacitatea lui de a lua, care este motivata de iubirea de sine. O persoana ar trebui sa se retina de la capricii si sa supuna dorinta pentru unele lucruri dorite, exceptand cele prin care, el trebuie sa simta ca, Creatorul admira bucuria lui pentru lucrul respectiv; ca omul vrea sa “dea” – ca sa spunem asa – Creatorului. Omul ar trebui sa aiba frica / respect fata de Creator, ceea ce inseamna teama de a primi numai pentru sine. Acest lucru se datoreaza faptului ca orice placere pe care omul si-o face pentru sine, automat il indeparteaza de Creator.
.
Din contra, o persoana trebuie sa respecte poruncile Creatorului si sa aspire, ca respectarea lor trebuie sa-l aduca la ganduri sublime si pure, la intentia de a “darui” Creatorului, prin respectarea poruncilor Lui. Kabalistii au spus (Macot 23b): “Rabinul Hanania ben Akashia spune: ‘Creatorul a vrut sa dea meritul lui Israel (cei care doresc sa urmeze calea Creatorului). Prin urmare, El a marit (imbogatit) Tora si Poruncile din plin’”.
.
Acesta este motivul pentru care ne intalnim pentru a stabili o asociatie in cadrul careia toti membrii sai aspira la “a darui” Creatorului. Inainte de a putea – ca sa spunem asa – da Creatorului, trebuie totusi sa invatam sa daruim pentru om. Aceasta se numeste iubire pentru colegi (altruism). Altruismul are nevoie de auto-anulare. Pe de o parte, apoi, fiecare membru trebuie sa simta umilinta, in prezenta prietenului sau. Pe de alta parte, cu toate acestea, el trebuie sa simta mandria ca Creatorul i-a dat posibilitatea de a participa la o astfel de asociere, ca aceasta, in care, membrii au un singur scop: sa dezvaluie prezenţa Creatorului printre ei.
.
Chiar daca nu ne-am atins inca acest obiectiv, avem totusi, dorinta neincetata de a ajunge la el. Acesta este, de asemenea, important pentru noi. Intr-adevar, chiar daca noi suntem doar la inceput de drum, avem inca speranta si aspiram pentru a atinge in cele din urma acest obiectiv maret.
.
.
.
.
Articolul 1 Part. 2 – 1984
.
.
Omul se naste cu nevoia de a primi, numita iubire de sine. Unde nu poate vedea un beneficiu pentru el insusi, el nu are combustibil pentru cea mai mica miscare. Totusi, fara anularea aceste iubiri de sine, omul nu poate obtine echivalenta de forma cu Creatorul.
.
Aceasta este in opozitie totala cu natura noastra; De aici- nevoia pentru asociere. Impreuna, ca o mare putere, noi putem lucra ca sa ne anulam vointa de a primi, care in sine, este malefica, pentru ca interfereaza cu obtinerea scopului pentru care omul a fost creat.
.
De aceea asocierea trebuie realizata de catre oameni care au aceeasi conceptie despre lume – atenuarea vointei de a primi. Atunci, asocierea unor astfel de persoane va naste o putere foarte mare, care va fi capabila sa depaseasca suma totala a iubirilor de sine. Si aceasta, pentru motivul ca, generalul este inclus in particular: fiecare este inclus in tot, si, reciproc, toti sunt inclusi in fiecare. De aceea, fiecare persoana se poate bransa la puterea colectiva, mare, a intregii asocieri, in scopul obtinerii obiectivului.
.
In scopul obtinerii acestei includeri reciproce a unei persoane in cealalta, fiecare trebuie sa se anuleze unul fata de celalalt. Aceasta se obtine atunci cand fiecare vede punctele bune ale celuilalt si face abstractie de defecte. Cel care se considera pe el insusi, chiar cu foarte putin, deasupra colegilor sai, nu va fi capabil sa se asimileze in asociere.
.
De asemeni, ei trebuie sa fie foarte seriosi in momentul acestei anulari de sine, altminteri, ei nu vor fi acordati cu obiectivul general. In trecut, de dragul mersului in modestie se incetatenise obiceiul unei comportari neserioase in afara, desi, in adancul si adevarul inimii lor se afla o flacara arzanda.
.
Oamenii saraci cu duhul trebuie sa aiba mare grija sa nu se lase atrasi in vorbarie si actiuni care nu contribuie la scopul pentru care s-au reunit si anume adeziune cu Creatorul. (Mai mult despre subiectul apropierii de Creator, vezi Matan Tora-Acordarea Torei, p. 138)
Numai ca atunci cand omul nu se afla intre colegii lui, e mai bine sa-si ascunda intentia din inima si sa fie in afara, ca toti ceilalti, in conformitate cu versetul Paseste in modestie, impreuna cu Creatorul tau. Desi exista si interpretari mai eterice ale acestui verset, talcul simplu este foarte mare.
.
Este de importanta primordiala, ca atunci cand colegii se aduna, atmosfera dintre ei sa fie una de egalitate, pentru a fi capabili sa se anuleze reciproc.
.
In aceasta asociere trebuie sa se dea atentie la a nu apare o infestare prin superficialitate, care ar distruge totul. (Aceasta este insa o problema personala interna.) Pe de alta parte, cand o persoana nu este in compania unui coleg din asocierea lui el nu trebuie sa faca pe seriosul, ci sa se manifeste exact ca si persoana in prezenta careia se afla. El nu trebuie sa vorbeasca despre lucruri serioase, ci despre subiecte care-l intereseaza si pe cel in prezenta caruia se afla si pe care il numim musafirul nepoftit.
.
.
.
.
Articolul 2 – 1984
.
.
1. De ce mi-am ales anume pe acesti prieteni?
2. De ce acesti prieteni, m-au ales pe mine?
3. Oare nu e necesar ca fiecare sa-si dezvaluie iubirea pentru asociatii lui, sau este indeajuns ca s-o simta in inima, iubindu-si colegii in tacere fara sa-si deschida strafundurile tainice ale inimii. Discretia este o mare virtute, precum bine se stie.
.
Poate ar trebui sa spunem ca, dimpotriva, omul trebuie sa le arate colegilor ca ii iubeste si asta pentru motivul ca dezvaluirea lui va trezi si in prieteni iubirea pentru ceilalti colegi din grup. El va deveni constient de dragostea frateasca, care inconjoara tot grupul, ceea ce are ca rezultat o amplificare a iubirii in cadrul grupului, datorita includerii intregii dinamici de iubire de grup in fiecare persoana. In loc sa fie in limitele puterii sale proprii, daca are, de exemplu zece colegi, el va fi patruns de zece puteri care, toate contribuie la satisfacerea nevoii de a avea dragostea prietenilor.
.
Pe de alta parte, daca dragostea pentru prieteni este tinuta ascunsa, persoanei ii va lipsi puterea grupului. Ii va fi foarte greu sa aprecieze meritele prietenilor si fiecare isi va inchipui ca el este cel drept, ca el este singurul preocupat de iubirea aproapelui. De aceea va dispune doar de o mica putere pentru iubirea semenului. De aceea iubirea pentru prieten trebuie sa aiba forma dezvaluita si sa nu stea ascunsa in inima fiecaruia.
.
Dar omul trebuie sa-si reaminteasca in permanenta obiectivul grupului. Altfel, corpul fizic va confunda subiecte si scopuri. Corpul isi are prorpriul sau itinerar, propriul sau interes. Trebuie sa se tina minte, ca grupul exista, tocmai pentru a se ajunge la iubirea semenului, care este trambulina pentru ajungerea la iubirea Creatorului.
.
Tot acest castig se dobandeste numai daca motivul intrarii persoanei in grup este ca el sa daruiasca altcuiva beneficiu, fara niciun fel de compensatie pentru el insusi. Dar daca motivatia afilierii lui la grup este primirea a tot soiul de ajutoare, daruri, favoruri, cine se va bucura in acest caz va fi corpul, pentru ca orice asociere de acest gen se bazeaza pe dragostea de sine, care stimuleaza simturile lacomiei si ale poftelor. Corpul isi va vedea crescandu-i sansa de a profita, iar ajutorul din partea prietenilor, il va vedea ca pe o ocazie de acumulari materiale.
Trebuie sa se tina minte ca asocierea are drept temelie iubirea aproapelui. Fiecare persoana trebuie sa-si asume obligatia sa iubeasca pe ceilalti si sa urasca egoismul. Cand il vede pe prieten straduindu-se sa-si atenueze egoismul si sa puna accentul pe iubirea aproapelui, atunci fiecare se va include in intentiile prietenilor. Daca in grup sunt, de ex. Zece membri, fiecare va avea zece puteri cu care sa tina in frau egoismul si dusmaniile acestuia. Altminteri, nu numai ca fiecare ramane singur cu puterea lui de a da prietenilor iubire (ca nu-i vede pe ei dand dragoste, caci si-o tin ascunsa), ba chiar dimpotriva, asociatii il vor face sa-si piarda si bruma lui de putere de a avea dragoste frateasca; deoarece, dupa cum ii vede pe ceilalti ascunzandu-si iubirea, asa va invata sa faca si el, astfel cazand in iubire de sine.
.
4. Oare trebuie sa stie fiecare ce ii lipseste prietenului sau, pentru a-i umple acest gol, sau este suficienta munca depusa in general pentru realizarea dragostei fratesti?
.
.




